Creativity

Innovation

Originality

Imagination

 

Salient

Salient is an excellent design with a fresh approach for the ever-changing Web. Integrated with Gantry 5, it is infinitely customizable, incredibly powerful, and remarkably simple.

Download
Descoperă natura şi trăieşte aventura în Bazinul Fizeşului

Vizitare arii protejate

Stufărișurile de la Sic - rezervație naturală și parte a siturilor Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului și ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida. În partea de sud a localității Sic, la ieșirea spre satul Coasta, pe DJ 109D, există un Punct de Informare Turistică, iar din dreptul clădirii din lemn acoperită cu stuf începe o punte de lemn care străbate stufărișul pe o lungime de circa 1 km, pe direcția vest-est. Pe acest traseu există două foișoare cu băncuțe, unde turiștii se pot așeza și odihni, și de asemenea un observator ornitologic, ce permite vizualizarea unei mari părți din masivul de stuf și observarea speciilor de păsări ce cuibăresc și se hrănesc în zonă. Întoarcerea la locul de plecare se poate face tot pe punte sau, la capătul de est al punții se coboară pe drumul de pământ ce șerpuiește paralel cu marginea sud-estică a stufului, până la drumul județean 109D pe care ne întoarcem la punctul de pornire. Acest circuit are lungimea de circa 1,6 km și permite și observarea celor trei ochiuri de apă. Specii și habitate de importanță comunitară ce pot fi văzute aici: păsări: Aquila pomarina, Botaurus stellaris, Circus aeruginosus, Lanius minor, Lanius collurio, Porzana parva, Porzana porzana, Ciconia ciconia, Egreta alba, Egreta garzetta, Circus cyaneus, Anthus campestris, Ixobrychus minutus; amfibieni: Bombina variegata, Bombina bombina și hibrizi, Hyla arborea, Triturus vulgaris, Triturus cristaus; reptile Natrix natrix, coleoptere: Lucanus cervus. Tot aici poate fi observat habitatul prioritar pentru conservare 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, format pe soluri sărăturate, unde comunitățile vegetale sunt dominate de brâncă Salicornia, sică Limonium sau iarbă de sărătură Puccinellia ; habitatul 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin. Este un habitat alcătuit din numeroase specii de plante ierboase înalte, instalate pe soluri jilave, cu un exces de umiditate moderat, specia dominantă fiind pipirigul (Scirpus sylvaticus) și habitatul R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplecturus lacustris, dominat de stuf și papură.

Lacul Știucilor - rezervație naturală și parte a siturilor Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului și ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida. Drumul județean 109D Gherla - Sic șerpuiește de-a lungul laturii sud-estice a lacului și a stufărișului ce îl înconjoară, pe o distanță de circa 1,5 km. Pe această se află și două punți din lemn care asigură accesul la lac. Drumuri de pământ permit înconjurarea lacului, traseu de circa 5 km. La Lacul Știucilor și ecosistemele înconjurătoare pot și văzute următoarele specii de importanță comunitară: păsări Lanius minor, Chlidonias hybridus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Picus canus, Larus minutus, Sterna hirundo, Alcedo atthis, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Circus cyaneus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris, Lanius collurio, Sylvia nisoria, Anthus campestris, Crex crex, Lanius minor, Lanius collurio, Aquila pomarina, Aythya nyroca, Gavia stellata, Gavia arctica, Anthus campestris, Caprimulgus europaeus, Lululla arborea, Chlidonias niger, Luscinia svecica, Porzana porzana, Porzana parva, Ciconia ciconia, amfibieni Bombina bombina și hibrizi, și habitatele 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition; R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplecturus lacustris, dominat de stuf și papură; 6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) - siturile cu orhidee sunt prioritare; 6240* Pajişti xerofile subpanonice, R3122 Tufãrişuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi pãducel Crataegus monogyna; 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.

Iazurile Sântejude și Borzaș de pe valea Sicului - parte a siturilor Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului și ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida. Aceste iazuri au fost amenajate la valea Sicului, la circa 4 km sud-vest de localitatea Sântioana, practic în continuarea stufărișurilor de la Sic. se poate ajunge aici cu mașina din localitatea Sântioana spre Sântejude (DJ109C) sau pe jos (bicicleta) de la Sic, pe drumurile de pământ de la marginea stufărișului, pe un traseu de circa 6 km. Pe aceste iazuri și în ecosistemele din jur pot și observate numeroase specii de păsări protejate: Ixobrychus minutus, Circaetus gallicus, Tringa glareola, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Egretta alba, Larus minutus, Sterna hirundo, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Picus canus, Egretta garzetta, Egretta alba, Anthus campestris, Caprimulgus europaeus, Botaurus stellaris, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Porzana parva, Lanius minor, Lanius collurio, Lululla arborea, Sylvia nisoria, Luscinia svecica, Aythya nyroca, Aquilla pomarina, Strix uralensis; amfibieni Bombina variegata și hibrizi, precum și habitatele 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition; R5309 Comunități danubiene cu Phragmites australis și Schoenoplecturus lacustris, dominat de stuf și papură; 6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) - siturile cu orhidee sunt prioritare; R3122 Tufãrişuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi pãducel Crataegus monogyna;

Valea Fizeșului - parte a sitului Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului. Pe salba de lacuri ce se întinde pe valea Fizeșului pot fi văzute numeroase păsări protejate legate de zone umede Egretta garzetta, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Gavia arctica, Gavia stellata, Chlidonias niger, Chlidonias hybridus, Botaurus stellaris, Ciconia ciconia, Porzana parva, Porzana porzana, Ixobrychus minutus, Sterna hirundo, Aythya nyroca, Tringa glareola, Alcedo atthis iar în ecosistemele din jur (pajiști, păduri, tufărișuri) alte specii de importanță comunitară ca: Lanius collurio, Lanius minor, Crex crex, Lululla arborea, , Aquila pomarina, Sylvia nisoria, Circaetus gallicus, Anthus campestris, Caprimulgus europaeus, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos medius. Pe versantul stâng al văii Suciuașului, în pădurea Ciuașului, se află cea mai mare colonie mixtă de stârci de noapte (Nycticorax nyctricorax) și stârci cenușii (Ardea cinerea) din Transilvania. Vizibilă de pe malul lacului Țaga mare, de pe drumul județean 109C, după ieșirea din localitatea Țaga în direcția Geaca.

Pajiștile Bonțida - Jucu - Sic - parte a sitului Natura 2000 ROSCI0099 Lacul Știucilor-Sic-Puini-Bonțida Zona este accesibilă de pe DJ 109D Jucu de Sus - Coasta - Sic, drum județean care străbate o parte din sit. În zonă pot fi observate speciile de plante de importanță comunitară Crambe tataria târtan și Echium russicum capul șarpelui, precum și habitatele 6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); habitatul prioritar 62C0* Stepe ponto-sarmatice, dezvoltat în treimea superioară a versanţilor puternic înclinaţi şi cu expoziţii sudice; R3122 Tufãrişuri ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi pãducel Crataegus monogyna; 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - aceste pajiști exploatate extensiv, sunt bogate în plante cu flori ce susțin rândul lor o mare diversitate de specii de fluturi și alte nevertebrate.