Creativity

Innovation

Originality

Imagination

 

Salient

Salient is an excellent design with a fresh approach for the ever-changing Web. Integrated with Gantry 5, it is infinitely customizable, incredibly powerful, and remarkably simple.

Download
Descoperă natura şi trăieşte aventura în Bazinul Fizeşului

Atracții naturale

Situl Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeşului a fost desemnat pentru conservarea populațiile a 36 specii de păsări protejate.

Circus cyaneus - erete vânăt. Cuibăreşte în regiuni deschise, mlăştinoase, în plantaţii tinere de conifere. În migraţie şi iarna este prezent în terenuri agricole, pe pajişti şi în zone mlăştinoase. Prezentă în sit în terenuri deschise şi în vecinătatea zonelor umede. A fost observat la Stufărişurile de la Sic, la Lacul Ştiucilor şi pe valea Legiilor. Atât în pasaj cât şi iarna există posibilitatea prezenţei acestei specii oriunde în sit. Efectivul speciei în sit, în perioadele de pasaj şi iarna este de circa 10-20 indivizi. Efectivul poate fluctua mult de la un an la altul. Starea de conservare este favorabilă.

Circus pygargus - erete sur. Cuibăreşte în zone mlăştinoase, culturi agricole, pajişti cu vegetaţie ierboasă deasă şi în plantaţii tinere de conifere. Este o specie prădătoare consumând micromamifere şio păsări de talie mică. Prezentă în sit în terenuri descise şi în vecinătatea zonelor umede. A fost observat în sit, numai la Lacul Ştiucilor. Atât în pasaj cât şi iarna există însă posibilitatea prezenţei acestei specii oriunde în sit. Efectivul speciei în sit, în perioadele de pasaj şi iarna este de circa 10 indivizi. Efectivul poate fluctua mult de la un an la altul. Starea de conservare este favorabilă.

Tringa glareola - fluierar de mlaştină. Pentru cuibărit preferă zonele umede întinse cu rogozuri. De asemenea este prezent în păduri de mesteacăn din regiunile montane. Consumă diverse nevertebrate. În perioadele de pasaj din primăvară şi tomnă, în habitatul caracteristic reprezentat de malurile zonelor umede din sit. A fost observată la lacurile Sântejude, Borzaş, Ţaga Mare, Sucutard I, Geaca I, Geaca II,Tău Popii şi Cătina. Efectivul speciei în sit, în perioadele de pasaj este variabil, cuprins între 60-90 indivizi per sezon. Efectivul poate fluctua mult de la un sezon la altul. Starea de conservare este favorabilă.

Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădini. Preferă pentru reproducere pădurile rare şi mai ales livezile, parcurile şi grădinile, fiind o specie antropofilă. Prezentă în ecosistemele forestiere. A fost identificată în Pădurea Ciuaşului la Ţaga, În Pădurea „După Căpuş” din vecinătatea Lacului Ştiucilor şi în Pădurea Sântejude în vecinătatea lacului Borzaş şi a Stufărişurilor de la Sic. Efectivul clocitor al speciei în sit este de 5-7 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Dryocopus martius - ciocănitoare neagră. Este o specie sedentară. Este prezentă în Pădurea Ciuaşului la Ţaga, În Pădurea „După Căpuş” din vecinătatea Lacului Ştiucilor şi în Pădurea Sântejude în vecinătatea lacului Borzaş şi a Stufărişurilor de la Sic. Efectivul clocitor al speciei în sit este de 5-7 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Egretta alba - egretă mare. Prezentă în habitatele specifice reprezentate de zonele umede. A fost observată la Lacul Ştiucilor, iazurile Borzaş şi Sântejude, Stufărişurile de la Sic şi pe Valea Fizeşului la Ţaga Mică, Ţaga mare, Năsal, Sucutard I şi II, Tău Lacu, Roşieni, Tău Popii şi Cătina. Efectivul populaţional în sit este de 15-25 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Egretta garzetta - egretă mică. Prezentă în habitatele specifice reprezentate de zonele umede. A fost observată la Lacul Ştiucilor, iazurile Borzaş şi Sântejude, Stufărişurile de la Sic şi pe Valea Fizeşului la Ţaga Mică, Ţaga mare, Năsal, Sucutard I şi II, Tău Lacu, Roşieni, Tău Popii şi Cătina. Efectivul populaţional în sit este de 20-30 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Gavia arctica - cufundar polar. Cuibăreşte în zone umede întinse cu ofertă trofică abundentă. Este o specie scufundătoare iar regimul trofic este ihtiofag. Prezentă în sit numai pe lacurile mari, în zone fără vegetaţie natantă şi submersă. A fost observată numai la Lacul Ştiucilor şi iazurile Ţaga Mare şi Cătina. Efectivul populaţional în sit este de 8-12 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Gavia stellata - cufundar mic. Cuibăreşte în zone umede întinse cu ofertă trofică abundentă. Este o specie scufundătoare iar regimul trofic este ihtiofag. Numai pe lacurile mari în zone fără vegetaţie natantă şi submersă. A fost observată numai la Lacul Ştiucilor şi iazurile Ţaga Mare şi Geaca I. Efectivul populaţional în sit este de 3-5 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Ixobrychus minutus - stârc pitic. Prezentă în toate zonele cu vegetaţie palustră - stuf şi papură - din sit. Cuibăreşte în toate zonele umede din sit în habitatul caracteristic. A fost identificată la Lacul Ştiucilor, Stufărişurile de la Sic, Iazurile Borzaş şi Sântejude, iazul Năsal şi pe Valea Fizeşului în stufărişurile de la Ţaga Mare, Sucutard I şi II, Tău Lacu, Geaca II şi I, Sf. Florian, Roşieni, Tău Popii, Cătina şi lacul Legii. Au fost realizate multe observaţii asupra acestei specii. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 150-160 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic. Este o specie clocitoare oaspete de vară, care trăieşte în terenuri deschise cu arbuşti, respectiv Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa în care îşi instalează cuibul. A fost observat în habitatul caracteristic pe dealul de la Lacul Ştiucilor, unde există habitatul cel mai bun pentru această speciei, pe valea Sântejude, în tufărişurile din vecinătatea lacului Ţaga mare, Geaca I şi Valea Legiilor. De asemenea cuibăreşte în efectiv semnificativ şi în vecinătatea sitului. Au fost realizate multe observaţii asupra acestei specii. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 90-120 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Lanius minor - sfrâncioc cu frunte neagră. Este o specie prezentă în sit în habitatul caracteristic reprezentat de pajişti/păşuni cu tufărişuri de păducel, măceş şi porumbar şi arbori izolaţi. Este clocitoare la în habitatul caracteristic la Lacul Ştiucilor, pe Valea Sîntejude, în vecinătatea lacurilor Ţaga Mare, Năsal şi pe Valea Legiilor. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 20-25 perechi. Starea de conservare este favorabilă.
Lanius minor

Larus minutus - pescăruş mic. Specie dependentă de ecosistemele acvatice din sit. A fost identificată la Lacul Ştiucilor, lacul Sîntejude, Sucutard II, Roşieni şi Cătina. Efectivul de pasaj în sit este fluctuant de la un an la altul şi cuprins între 40-80 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Lullula arborea - ciocârlie de pădure. Preferă marginea pădurilor de foioase, liziere şi zone cu păşuni. Importante sunt prezenţa în alternanţă a zonelor cu vegetaţiei ierboase scurtă şi a celor lipsite de vegetaţie. A fost identificată în habitatul caracteristic la Lacul Ştiucilor, pe Valea Sântejude, la Pădurea Ciuaşului şi pe Valea Legiilor. Efectivul clocitor în sit este de 25-35 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Nycticorax nycticorax - stârc de noapte. Cuibăreşte în pădure colonial şi se hrăneşte în zonele umede din sit. Este o specie emblematică pentru sit. Cuibăreşte colonial exclusiv în Pădurea Ciuaşului la Ţaga, împreună cu stârcul cenuşiu Ardea cinerea. Se hrăneşte în toate zonele umede de pe valea Fizeşului. Efectivul populaţional clocitor în colonia din Pădurea Ciuaşului este de 50-55 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Pernis apivorus - vispar. Este specie migratoare oaspete de vară; soseşte în România în aprilie/mai şi părăseşte teritoriile de cuibărit începând cu luna septembrie. Este specie de pasaj în sit. De asemenea cuibăreşte în ecosisteme forestiere din vecinătatea sitului. Specia a fost observată în câteva puncte din sit, respectiv în vecinătatea Lacului Ştiucilor, pe Valea Sântejude şi în vecinătatea lacului Ţaga Mare. În vecinătatea imediată a sitului cuibăresc 2-3 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Picus canus - ghionoaie sură. A fost identificată ca specie clocitoare în toate ecosistemele forestiere din sit. Este prezentă în Pădurea Ciuaşului la Ţaga, în Pădurea „După Căpuş” din vecinătatea Lacului Ştiucilor şi în Pădurea Sântejude în vecinătatea lacului Borzaş şi a Stufărişurilor de la Sic. Efectivul clocitor al speciei în sit este de 6-8 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Porzana porzana - cresteţ pestriţ. Ocupă zonele mlăştinoase cu vegetaţie densă, acolo unde ochiurile mici de apă se întrepătrund cu smocurile de vegetaţie formate de Carex, Juncus, Poa sau Polygonum, la limita dintre habitatul format de aceste plante şi trestiiş Phragmites. Preferă habitatele unde solul este mlăştinos şi nămolos şi unde apa are în general sub 15 cm adâncime. În timpul migraţiei de primăvară poate fi auzită cântând din mijlocul stufărişurilor. Este o specie dependentă de zonele umede; a fost identificată ca specie clocitoare în majoritatea zonelor cu vegetaţie palustră din sit. Cuibăreşte în stufărişurile de la Lacul Ştiucilor, Borzaş, Sucutard I, Roşieni, Sf. Florian, Cătina şi la Stufărişurile de la Sic. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 30-40 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Porzana parva - cresteţ cenuşiu. Cuibăreşte în special în zonele de câmpie, pe lacurile, heleştee şi mlaştinile, unde vegetaţia este formată exclusiv din papură Typha, trestie Phragmites sau amestec de papură şi trestie. Preferă în perioada de reproducere în special tipul de habitat în care ochiurile de apă se întrepătrund cu zonele de vegetaţie, fiind întâlnită în timpul migraţiei în habitatele omogene, cum sunt stufărişurile întinse. Este o specie dependentă de zonele umede; a fost identificată ca specie clocitoare în majoritatea zonelor cu vegetaţie palustră din sit. Este specie clocitoare în vegetaţia palustră de la lacul Ştiucilor, Stufărişurile de la Sic, Borzaş, Sântejude, Năsal, Ţaga Mare, Sucutard I, Roşieni, Lacul Legii, Sf. Florian, Tău Popii şi Cătina. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 60-80 perechi. Starea de conservare este favorabilă.
Porzana parva

Sterna hirundo - chiră de baltă. Specie migratoare oaspete de vară. Trăieşte în zone umede eutrofe precum şi în zona lacurilor litorale. Specie dependentă de zonele umede a fost identificată în habitatul caracteristic în sit. Prezentă la lacul Ştiucilor, lacul Sântejude, lacurile Ţaga Mare, Sucutard I, Geaca I şi Roşieni. Efectivul populaţional de pasaj este cuprins între 30-45 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Strix uralensis - huhurez mare. Este o specie sedentară, preponderent nocturnă, ce utilizează habitate destul de diversificate, funcţie de zona în care trăieşte. A fost identificată în două dintre ecosistemele forestiere ale sitului. Este specie clocitoare certă în Pădurea Sântejude şi posibil clocitoare în Pădurea Ciuaşului. Efectivul populaţional clocitor în sit este de una sau cel mult două perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Sylvia nisoria - silvie porumbacă. Este speciei migratoare oaspete de vară. Cloceşte pe terenuri semideschise, în hăţişuri cu tufe şi arbuşti spinoşi. Este prezentă în sit în ecosisteme deschise de pajişti/păşuni cu tufărişuri. A fost identificată ca specie clocitoare în habitatul caracteristic la Lacul Ştiucilor, pe valea Sântejude şi pe Valea Fizeşului în vecinătatea lacului Ţaga Mare, Sucutard I şi de asemenea, pe Valea Legiilor. Efectivul populaţional clocitor în sit este de 30-40 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Alcedo atthis - pescărel albastru. Cuibăreşte în lungul râurilor şi canalelor cu apă lin curgătoare sau stătătoare, cu maluri nisipoase şi abrupt în care ăşi sapă galleria de cuib. Specie dependentă de zone umede a fost identificată în sit în câteva zone favorabile. Este specie clocitoare la Lacul Ştiucilor, Ţaga Mare, Roşieni şi Tău Popii-Cătina. Efectivul populaţional clocitor este de 3 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Anthus campestris - fâsă de câmp. Specie prezentă în habitale deschise, aride din sit. A fost identificată în habitatul caracteristic la Lacul Ştiucilor, pe Valea Sântejude, în vecinătatea Pădurii Ciuaşului şi pe Valea Legiilor. Efectivul populaţional clocitor este de 40-50 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Aquila pomarina - acvilă ţipătoare mică. Specie răpitoare migratoare-oaspete de vară în România. Cuibăreşte în păduri decidue, de amestec sau de conifere, înconjurate de terenuri deschise, respectiv pajişţi, sau terenuri agricole, în general în vecinătatea luncilor umede în văi largi. Prezentă în pasaj în terenuri deschise şi agricole la marginea sitului. A fost identificată la Lacul Ştiucilor, Sic, Ţaga şi Geaca. Efectivul populaţional de pasaj este de 15-25 indivizi pe sezon. În vecinătatea sitului clocesc două perechi. Situl ROSPA0104 face parte din cartierele de hrănire ale acestora. Starea de conservare este favorabilă.

Aythya nyroca - raţă roşie. Specie dependentă de lacurile cu vegetaţie palustră trestie şi papură abundentă, cu ochiuri de apă în interiorul vegetaţiei palustre. Este prezentă atât în sezonul de reproducere cât şi în perioadele de pasaj pe lacurile cu vegetaţie submersă. Cuibăreşte la Lacul Ştiucilor, Sucutard I şi Roşieni. În pasaj a fost observată şi pe la curile Borzaş, Ţaga mare, Tau Lacu, Geaca II, Tău Popii şi Cătina. Efectivul populaţional clocitor este de 6 perechi. În perioadele de migraţie efectivul speciei variază între 20-30 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Botaurus stellaris - buhai de baltă. Este strict dependent de mlaştinile întinse cu vegetaţie emersă densă, cu apă puţin adâncă şi fără oscilaţii mari ale nivelului apei. În sezonul de reproducere este prezent atât în zonele umede naturale cât şi în cele antropogene, cu condiţia existenţei unor suprafeţe întinse de vegetaţie palustră, edificată în special de trestie Phragmites australis şi papură Typha angustifolia/latifolia . Specie dependentă de stufărişurile masive şi compacte din sit. Este specie clocitoare la Lacul Ştiucilor, pe valea Sântejude la lacurile Borzaş şi Sântejude, la Ţaga Mare, Geaca II, Roşieni, Sf. Florian, Cătina, la Lacul Leşii şi la Stufărişurile de la Sic. În sit există în 14 teritorii aparţinând la 14 masculi. Numărul femelelor este necunoscut. Starea de conservare este favorabilă.

Caprimulgus europaeus - caprimulg. Este prezentă în regiuni împădurite cu poieni şi rarişti fiind activ mai ales în zonele de lizieră. Comun de la câmpie pănă ân etajul montan mijlociu. Este o specie insectivoră consumând insecte pe care le prinde în zbor. Specie prezentă în ecosistemele forestiere din sit. Este specie clocitoare în Pădurea După Căpuş de la lacul Ştiucilor, în Pădurea Sântejude şi în Pădurea Ciuaşului. Efectivul populaţional clocitor este de 12-15perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Chlidonias hybridus - chirighiţa cu obraji albi. Specie migratoare, oastepe de vară.specie dependentă de zone umede eutrofe, cu vegetaţie submersă şi natantă abundentă. Specia apare regulat în perioadele de migraţie în toate zonele umede din sit. A fost identificată la Lacul Ştiucilor, pe Valea Sîntejude şi pe Valea Fizezului la Ţaga Mare, Geaca II, Geaca I, Tău Popii şi Cătina. Efectivul populaţional de pasaj este cuprins între 30-40 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Chlidonias niger - chrighiţa neagră. Specia apare regulat în perioadele de migraţie în toate zonele umede din sit. A fost identificată la Lacul Ştiucilor, pe Valea Sîntejude şi pe Valea Fizezului la Ţaga Mare, Sucutard I şi Geaca I. Efectivul populaţional de pasaj este cuprins între 15.30 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Ciconia ciconia - barză. A fost identificată în toate UAT-urile pe al căror teritoriu se întinde situl ROSPA0104. A fost identificată cuibărind la Sic, Ţaga, Geaca şi Cătina. Specia se hrăneşte în terenuri deschise şi la marginea zonelor umede în sit, dar cuiburile, fiind situate în localităţi nu sunt cuprinse între limitele sitului. Efectivul populaţional clocitor în imediata vecinătate a sitului este de 6 perechi. Indivizii acestor perechi se hrănesc şi în sit. Starea de conservare este favorabilă.
Ciconia ciconia

Circaetus gallicus - şerpar. Specie migratoare oaspete de vară, cuibăreşte în păduri rare cu tufe şi în vecinătatea cărora există terenuri deschise bine însorite în care oferta trofică reprezentată de şerpi şi şopârle este abundentă. A fost identificată în diferite puncte ale sitului, în general în zboruri de hrănire. A fost identificată la Sic şi Ţaga. Efectivul populaţional de pasaj este de 8-10 indivizi pe sezon. În vecinătatea sitului clocesc două perechi. Situl ROSPA0104 face parte din cartierele de hrănire ale acestora. Starea de conservare este favorabilă.

Circus aeruginosus - erete de stuf. Este o specie clocitoare în România, migratoare oaspete de vară, dependentă de zone umede întinse cu vegetaţie palustră abundentă. Este specie clocitoare la Lacul Ştiucilor, pe valea Sântejude la lacurile Borzaş şi Sântejude, la Ţaga Mare, Sucutard I şi II, Roşieni, Sf. Florian, Cătina, la Lacul Legii şi la Stufărişurile de la Sic. În sit există cuibăresc 12 - 14 perechi. Starea de conservare este favorabilă.
Circus aeruginosu

Crex crex - cristel de câmp. Specie dependentă de terenurile deschise cu vegetaţie ierboasă adundentă eventual şi de stufărişuri. Este specie clocitoare pe Valea Pârtoţului la Lacul Ştiucilor, pe valea Păstăraia, lângă lacul Borzaş, la coada lacului la Ţaga Mare, pe valea Legiilor şi coada dinspre sat a lacului Cătina. În sit cuibăresc 12 perechi cu mici fluctuaţii de la un an la altul. Este clocitoare şi în imediata vecinătate a sitului. Starea de conservare este favorabilă.

Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar. Este o specie sedentară, prezentă în Pădurea Ciuaşului la Ţaga, în Pădurea „După Căpuş” din vecinătatea Lacului Ştiucilor şi în Pădurea Sântejude în vecinătatea lacului Borzaş şi a Stufărişurilor de la Sic. Efectivul clocitor al speciei în sit este de 7-10 perechi. Starea de conservare este favorabilă.

Luscinia svecica - guşă vânătă. Este dependentă de zonele umede în vecinătatea cărora îşi constuieste cuibul în zone cu tufărişuri dese şi vegetaţie ierboasă abundentă. A fost identificată doar la Lacul Ştiucilor şi Stufărişurile de la Sic. Efectivul populaţional în pasaj este de 5-10 indivizi pe sezon. Starea de conservare este favorabilă.

Philomachus pugnax - bătăuş. Prezentă în perioadele de pasaj din primăvară şi tomnă, în habitatul caracteristic reprezentat de malurile zonelor umede din sit. A fost observată la lacurile Sântejude, Borzaş, Ţaga Mare, Sucutard I, Geaca I, Geaca II,Tău Popii şi Cătina. Efectivul speciei în sit, în perioadele de pasaj este variabil, cuprins între 10-50 indivizi per sezon. Efectivul poate fluctua mult de la un sezon la altul. Starea de conservare este favorabilă.

Falco columbarius - şoim de iarnă. Este o speciei oaspete de iarnă pentru România. Nu a fost identificată în sit.

În situl Natura 2000 ROSCI0104 Bazinul Fizeșului mai pot fi observate, pe lângă speciile de importanță conservativă comunitară, și alte specii de păsări.

Tachybaptus ruficollis Corcodel mic. Specie clocitoare parţial migratoare în toate zonele umede din sit

Ardea cinerea Stârc cenuşiu. Specie clocitoare în sit, în Pădurea Ciuaşului de la Ţaga, în colonie mixtă împreună cu Nycticorax nycticorax.
Ardea cinerea

Anas platyrhynchos Raţă mare. Specie clocitoare parţial migratoare şi de pasaj în toate zonele umede din sit.

Anas querquedula Raţă cârâitoare. Specie clocitoare şi de pasaj în toate zonele umede din sit

Aythya ferina Raţă cu cap castaniu. Specie clocitoare parţial migratoare şi de pasaj în toate zonele umede din sit

Buteo buteo Şorecar comun. Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit. Se hrăneşte în terenuri deschise inclusive în cele agricole.

Falco tinnunculus Vânturel roşu. Specie clocitoare oaspete de vară. În sit cuibăresc 12-20 perechi.

Perdix perdix Potârniche. Specie clocitoare rezidentă în terenurile deschise cu arbuști din sit.

Coturnix coturnix . Prepeliță. Specie clocitoare oaspete de vară în terenurile agricole din sit.

Otus scops Ciuş . Specie clocitoare oaspete de vară în ecosistemele forestiere din sit

Upupa epops. Pupăză. Specie clocitoare oaspete de vară.

Merops apiaster Albinărel, Prigorie. Specie clocitoare oaspete de vară. Există o colonie la marginea sitului în vecinătatea Stufărișurilor de la Sic, una pe valea Husuierului și încă una în apropiere de satul Puini.

Picus viridis Ghionoaie verde. Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit.

Jynx torquilla Vârtecap . Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit.

Alauda arvensis Ciocârlie. Specie clocitoare oaspete de vară în pășunile din sit.

Erithacus rubecula Măcăleandru. Specie clocitoare oaspete de vară în ecosistemele forestiere din sit.

Saxicola rubetra Mărăcinar mare. Specie clocitoare rezidentă în terenurile deschise cu arbuști din sit.

Saxicola torquata Mărăcinar negru. Specie clocitoare rezidentă în terenurile deschise cu arbuşti din sit.
Saxicola torquata

Turdus philomelos Sturz cântător. Specie clocitoare oaspete de vară în ecosistemele forestiere din sit.
Turdus philomenos

Locustella luscinioides Greluşel de stuf. Specie clocitoare oaspete de vară în habitatele de vegetaţie palustră din sit

Acrocephalus arundinaceus Lăcar mare. Specie clocitoare oaspete de vară în habitatele de vegetaţie palustră.
Acrocephalus arundinaceus

Acrocephalus scirpaceus. Lăcar de stuf. Specie clocitoare oaspete de vară în habitatele de vegetaţie palustră.

Acrocephalus schoenobaenus Lăcar mic. Specie clocitoare oaspete de vară în habitatele de vegetaţie palustră.

Panurus biarmicus Piţigoi de stuf. Specie clocitoare oaspete de vară în habitatele de vegetație palustră.

Sitta europaea Ţoi, ţiclean. Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit

Oriolus oriolus Grangur . Specie clocitoare oaspete de vară la lizierele ecosistemelor forestiere din sit şi în arborii din aliniamentul drumurilor

Coccothraustes coccothraustes Botgros. Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit.

Carduelis carduelis Sticlete. Specie clocitoare rezidentă în ecosistemele forestiere din sit.
Carduelis carduelis

Carduelis chloris Florinte. Specie clocitoare rezidentă în terenurile deschise cu arbuști din sit.

Carduelis cannabina Cânepar. Specie clocitoare rezidentă în terenurile deschise cu arbuști din sit.

Carduelis flammea Inăriţă. Specie oaspete de iarnă, prezentă în terenurile deschise şi agricole din sit

Miliaria calandra Presură sură. Specie clocitoare oaspete de vară în terenurile deschise cu arbuşti din sit.
Miliaria calandra

Emberiza citrinella Presură galbenă. Specie clocitoare oaspete de vară în terenurile deschise cu arbuşti din sit.
Emberiza citrinella

Sturnus vulgaris Graur. Specie frecventă, își instalează cuibul în scorburi naturale sau căsuțe artificiale instalate pentru alte specii. Poate fi observată în stoluri mari.
Sturnus vulgaris