Creativity

Innovation

Originality

Imagination

 

Salient

Salient is an excellent design with a fresh approach for the ever-changing Web. Integrated with Gantry 5, it is infinitely customizable, incredibly powerful, and remarkably simple.

Download
Descoperă natura şi trăieşte aventura în Bazinul Fizeşului

Atracții naturale

Situl Natura 2000 ROSCI0099 este compus dintr-un peisaj variat, constituit în special de ecosisteme de pajiști seminaturale stepice, xeromezofile cu o valoare semnificativă din punctul de vedere al conservării biodiversității, ecosisteme de zone umede, pajiști, tufărișuri și ecosisteme forestiere.

Ecosisteme

Ecosistemele forestiere sunt fragmentate, distribuite insular şi cu conectivitate scăzută. Principalele specii de arbori care edifică aceste păduri sunt: carpenul Carpinus betulus şi gorunul Quercus petraea. Alte specii frecvente de arbori sunt: Quercus robur care, împreună cu gorunul, edifică asociaţia Quercetum robori-petraeae Borza identificată la Sic, Fagus sylvatica care, în amestec cu carpenul, edifică asociaţia Carpino-Fagetum sylvaticae, F. excelsior, Acer campestre şi A. negundo, Tilia cordata, Ulmus minor, Prunus avium şi Larix decidua, care apar diseminat în diferite trupuri de pădure. În aceste păduri stratul abrustiv realizează o acoperire mică și este edificat de Corylus avellana, Cornus mas, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Clematis vitalba şi altele. În stratul ierbos al pădurilor de foioase domină Lamiastrum galeobdolon, Asarum europaeum, Hepatica nobilis, Polygonatum latifolium, Luzula luzuloides, Carex sylvatica, Glechoma hederacea, iar în plantațiile de conifere apar Agrimonia eupatoria, Poa nemoralis, Teucrium chamaedrys, Euphorbia cyparissias, Fragaria vesca şi altele, sugerând din nou faptul că aceste plantații au fost înființate pe locul unor foste pajiști xero-mezofile cu tufărișuri. Pe Valea Legii există şi suprafețe mici acoperite de resturi de pădure aluvială, edificată de Alnus glutinosa şi Salix cinerea, care formează asociaţia Alno - Salicetum cinereae, precum şi de Salix alba care formează asociaţia Salicetum albae. Aici, stratul ierbos al acestor „păduri”, fragmente ale zăvoaielor care însoțeau cursul apelor, este edificat de Deschampsia caespitosa, Thelypteris palustris, Galium palustre, Alisma plantago-aquatica, Carex riparia, Equisetum telmateia şi altele.

Ecosistemele deschise sunt utilizate în principal ca fânețe. Cele de iarba câmpului Agrostetum stoloniferae sunt frecvente în luncile de pe malul apelor curgătoare şi lacurilor, sporadic apărând şi comunităţi edificate de coada vulpii Alopecuretum pratensis şi păiuş de livadă Festucetum pratensi. Cele mai mari suprafeţe de pășuni şi fânețe aparțin asociației edificate de iarba câmpului şi păiuşul sulcat Agrostio tenuis-Festucetum rupicola, iar pe versanţii intermediari este frecventă comunitatea edificată de păiuşul sulcat. Mai deosebite sunt „insulele” edificate de diverse colilii Stipetum pulcherrimae, Stipetum capillatae şi formațiunile halofile din luncile unor pâraie.

Există două tipuri caracteristice de tufărișuri. Tufărișurile de alun Corylus avellana sunt habitate frecvente și „însoţesc” habitatele forestiere, uneori amestecate printre acestea, sau sunt situate la marginile pădurilor. Suprafețele ocupate sunt reduse. Stratul abrustiv este edificat de Corylus avellana, Acer campestre, Carpinus betulus, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra şi altele, iar stratul ierbos de Asarum europaeum, Polygonatum latifolium şi P. odoratum, Hepatica nobilis, Pulmonaria officinalis, Euphorbia amygdaloides şi altele. Tufărişurile ponto-panonice de porumbar Prunus spinosa şi păducel Crataegus monogyna sunt mai răspândite pe versanții cu expoziție sudică și sud-vestică. Ocupă suprafeţe relativ mari şi au ca efect creşterea heterogenităţii structurale a habitatelor la nivel de peisaj .Alături de păducel sunt frecvente şi alte specii de arbuşti precum măcieșul Rosa canina, lemnul câinesc Ligustrum vulgare, cornul Cornus mas şi socul Sambucus nigra. În stratul ierbos sunt frecvente Holcus lanatus, Agrimonia eupatoria, Achillea millefolium, Salvia pratensis, Festuca valesiaca, Fragaria viridis, Lotus corniculatus şi altele.

Vegetația submersă, relativ abundentă, este prezentă în toate iazurile din sit, inclusiv în Lacul Știucii, în locurile cu apă puţin adâncă sau în jurul plaurului şi este reprezentată de cenoze de Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, M. verticillatum şi altele. Vegetaţia natantă este rară în iazuri, mai abundentă în Lacul Ştiucii şi Ţaga Mare, fiind reprezentată de comunităţi de Lemna minor şi Utricularia vulgaris, Potamogeton pusillus, P. crispus şi P. pectinatus. Vegetaţia emergentă, mult mai abundentă, este reprezentată de Bolboschoenus maritimus, Alisma plantago-aquatica, Lysimachia vulgaris, Scirpus lacustris, Iris pseudacorus, Carex riparia, C. vulpina, Mentha aquatica şi altele. Asociațiile edificate de speciile submerse, natante şi emerse sunt MyriophylloPotamogetonetum şi Ranunculo-trichophylli-Callitrichetum cophocarpae. Vegetația palustră este edificată în principal de trestie Phragmites australis, formează asociaţia Phragmitetum australis, prezentă pe toate iazurile şi de papură cel mai adesea Typha angustifolia, dar şi T. latifolia care formează asociaţiile Typhetum angustifoliae şi Typhetum latifoliae. Asociaţia ScirpoPhragmitetum este prezentă de asemenea.